Ce faci dacă ai plătit o factură falsă

Descoperirea că ai plătit o factură falsă este neplăcută, dar nu ești singurul căruia i s-a întâmplat — este una dintre cele mai răspândite fraude care lovesc atât firme, cât și persoane fizice, de obicei printr-un email care pare venit de la un furnizor real, cu un IBAN "actualizat". Șansele de recuperare scad rapid cu fiecare oră, așa că viteza contează mai mult decât orice altceva acum.

Acest tip de fraudă, cunoscută în domeniu drept "compromiterea emailului de afaceri", se bazează pe supravegherea tăcută a corespondenței reale dintre firmă și furnizorul ei, uneori timp de săptămâni, înainte ca fraudatorul să intervină exact la momentul potrivit, cu un email care continuă perfect firul conversației și cere doar o "actualizare" de IBAN. Tocmai de aceea pare atât de credibil — nu e un email trimis la întâmplare, ci unul construit pe informații reale, furate în avans.

Ce faci imediat (primele 30 de minute)

1. Sună banca ta (nu trimite doar un email) și cere oprirea sau recuperarea plății (recall) — explică pe scurt că e o plată frauduloasă, către un IBAN fals, introdus recent.
2. Contactează furnizorul real, pe un canal de încredere (telefon, la un număr știut dinainte, nu cel din emailul suspect), pentru a confirma că factura sau schimbarea de IBAN a fost falsificată.
3. Nu șterge nimic — păstrează emailul cu factura falsă, inclusiv antetul tehnic (headerele), ca dovadă pentru bancă și pentru poliție.
4. Dacă factura a venit printr-un cont de email pe care îl suspectezi compromis (al tău sau al furnizorului), tratează situația și ca pe un cont de email spart.
5. Verifică dacă mai sunt programate alte plăți către același IBAN și oprește-le imediat, înainte să se proceseze automat.

Ce faci în următoarele zile

1. Depune sesizare oficială la poliție — dosarul deschis ajută inclusiv la procesul de recall bancar și la eventuale despăgubiri ulterioare.
2. Anunță colegii din departamentul financiar sau contabil să fie atenți la orice altă factură cu date de plată "actualizate recent", venită de la același furnizor sau de la alții.
3. Verifică dacă mai există alte facturi sau plăți programate către același IBAN fraudulos și oprește-le pe toate.
4. Dacă ești firmă, informează-ți partenerii de afaceri — există șanse ca aceeași campanie de fraudă să vizeze și alți clienți ai aceluiași furnizor real, compromis undeva în lanț.
5. Solicită băncii o confirmare scrisă a demersului de recall, utilă atât pentru evidența internă, cât și pentru dosarul de poliție.

Cui raportezi

• Banca ta, imediat — inițiază procedura de recall și poate contacta banca beneficiarului fraudulos pentru blocarea fondurilor, dacă nu au fost încă retrase.
• Poliția Română, la secțiunea de criminalitate informatică — completează formularul dedicat de pe site-ul poliției, cu toate documentele atașate.
• Dacă frauda a vizat o firmă și implică infrastructura sa IT (email compromis, acces neautorizat la sistemele interne), este utilă și o sesizare către DNSC — Directoratul Național de Securitate Cibernetică.

Cum eviți pe viitor

• Orice schimbare de IBAN venită prin email se confirmă telefonic, la un număr cunoscut dinainte, niciodată la numărul din semnătura emailului respectiv.
• Introdu o regulă internă de "dublă verificare" pentru plăți către conturi noi sau schimbate, mai ales peste o anumită sumă prestabilită.
• Fii atent la emailuri de la furnizori care conțin presiune de timp ("plătește azi, altfel penalizări") — este o tactică tipică de phishing orientat spre firme.
• Activează autentificarea în doi pași pe conturile de email ale departamentului financiar — multe astfel de fraude pornesc de la un cont de email compromis, nu de la o simplă înșelătorie externă.

Un exemplu concret

O firmă mică primește, după luni de colaborare normală cu un furnizor, un email aparent de la contabilul acestuia, care anunță că "din motive de audit intern", contul bancar s-a schimbat și rugămintea este ca următoarea factură să fie plătită pe noul IBAN. Tonul, semnătura și chiar stilul de scriere sunt identice cu cele din emailurile anterioare — pentru că, în realitate, contul de email al furnizorului fusese deja compromis cu săptămâni în urmă, iar atacatorul citise toată corespondența înainte să intervină. Plata, de câteva mii de lei, ajunge într-un cont controlat de fraudator. Abia când furnizorul real sună să întrebe de ce nu a primit banii, firma realizează ce s-a întâmplat — la acel moment, fondurile fuseseră deja retrase.

Recuperarea integrală a banilor nu este garantată, mai ales dacă fondurile au fost deja retrase, dar un recall bancar inițiat rapid și un dosar de poliție deschis din timp cresc real șansele — nu amâna niciunul dintre acești pași.

Întrebări frecvente