Raportul amenințărilor cibernetice · România 2026 e disponibil. Descarcă gratuit →
Atacuri cibernetice

Atacuri cibernetice în România: context, exemple și rolul DNSC

De la spitale la companii de energie — cum arată amenințarea cibernetică în România și unde raportezi un incident.

19 iulie 2026 · 4 min de citit · security-audit.ro
Atacuri cibernetice în România: context, exemple și rolul DNSC

România se confruntă, la fel ca restul Europei, cu un volum tot mai mare de atacuri cibernetice îndreptate spre spitale, companii de energie, instituții publice și firme private, majoritatea prin phishing și ransomware. Nu este un fenomen abstract sau doar o problemă a marilor corporații internaționale — este o realitate care a afectat deja servicii esențiale folosite zilnic de milioane de români.

De ce a crescut numărul atacurilor cibernetice în România

Câțiva factori explică această creștere: digitalizarea rapidă a serviciilor publice și private, adoptarea muncii la distanță (care a extins suprafața de atac dincolo de rețeaua tradițională a unei firme), și faptul că multe organizații, mai ales din sectorul public și companiile mici și mijlocii, au investit istoric puțin în securitate cibernetică. La aceasta se adaugă contextul geopolitic regional, care a dus la o creștere generală a atacurilor asupra infrastructurii critice din Europa de Est.

Exemple de atacuri cibernetice care au vizat România

În ultimii ani, mai multe organizații și instituții din România au fost afectate de incidente cibernetice semnificative, printre care:

  • Spitale publice — mai multe unități spitalicești din România au fost lovite de atacuri de tip ransomware, care au criptat date medicale și au forțat revenirea temporară la proceduri pe hârtie, cu impact direct asupra activității medicale.
  • Companii din energie — furnizori de electricitate au raportat tentative și incidente de securitate cibernetică, un sector considerat infrastructură critică și, de aceea, țintă prioritară.
  • Companii din industria petrolieră — atacuri care au perturbat temporar sisteme informatice, afectând operațiuni administrative și, în unele cazuri, vânzarea de carburanți la stații.
  • Primării și instituții publice locale — numeroase primării din țară au raportat tentative de ransomware sau blocarea temporară a site-urilor și platformelor online prin atacuri DDoS.

Tiparul comun al acestor incidente este similar celui descris în ghidul despre ce este un atac cibernetic: un punct de intrare relativ simplu (phishing, o vulnerabilitate neactualizată), urmat de extindere în rețea și, adesea, criptarea datelor prin ransomware.

Cine sunt cei mai expuși în România

  • Instituțiile publice locale — bugete mici de IT, personal limitat și sisteme adesea învechite.
  • Firmele mici și mijlocii — percep greșit riscul ca fiind unul „doar pentru companii mari", deși sunt frecvent vizate tocmai pentru apărarea mai slabă.
  • Sănătatea — date medicale sensibile și sisteme critice pentru actul medical, motiv pentru care sunt o țintă atractivă pentru ransomware.
  • Persoanele fizice — prin fraude bancare, înșelătorii online și phishing, în special legate de plăți, colete și conturi bancare.

Rolul DNSC în apărarea cibernetică din România

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) este autoritatea română responsabilă cu prevenirea, monitorizarea și răspunsul la incidente cibernetice la nivel național. Printre atribuțiile relevante pentru cetățeni și firme:

  • Emite alerte publice despre campanii de phishing sau vulnerabilități active exploatate în România.
  • Primește raportări de incidente și mesaje suspecte la adresa alerts@dnsc.ro.
  • Oferă recomandări de securitate pentru instituții publice și companii.
  • Coordonează, alături de alte autorități, răspunsul la incidente de amploare care afectează infrastructura critică.

Dacă primești un mesaj suspect sau observi un incident, raportarea către DNSC ajută la identificarea și blocarea mai rapidă a campaniilor de atac, chiar dacă nu rezolvă direct cazul tău individual.

Ce înseamnă acest context pentru firma ta

Faptul că atacurile cibernetice au devenit o problemă vizibilă la nivel național nu trebuie să fie doar o știre — este un motiv concret să verifici nivelul de protecție al propriei firme. Măsurile de bază rămân aceleași indiferent de context: parole puternice, actualizări la zi, backup, monitorizare activă și instruirea angajaților. Detaliem fiecare în cum te protejezi de atacuri cibernetice.

Pentru firmele care operează în sectoare reglementate sau care lucrează cu instituții publice, conformitatea cu standarde recunoscute, precum ISO 27001, devine tot mai des o cerință, nu doar o bună practică.

Vrei să afli cât de expusă este firma ta la contextul actual de amenințări din România? Cere un audit de securitate cibernetică — o evaluare concretă, nu presupuneri.

Întrebări frecvente

Au existat atacuri cibernetice majore în România?

Da — mai multe spitale, companii din energie și industria petrolieră, precum și primării din România au fost afectate în ultimii ani de incidente de tip ransomware sau DDoS.

Ce este DNSC?

Directoratul Național de Securitate Cibernetică este autoritatea română care emite alerte, primește raportări de incidente și coordonează răspunsul la atacuri cibernetice de amploare la nivel național.

Unde raportez un atac cibernetic sau un mesaj suspect în România?

La DNSC, pe adresa alerts@dnsc.ro. Dacă incidentul implică date personale, e nevoie și de notificarea autorității pentru protecția datelor, conform GDPR.

De ce sunt firmele mici din România o țintă frecventă?

Pentru că au adesea resurse de securitate limitate față de companiile mari, deși dețin date de clienți și acces la parteneri sau furnizori mai mari, ceea ce le face atractive pentru atacatori.

Ai nevoie de ajutor cu securitatea firmei?
Continuă să citești

Ghiduri legate